Recurs la morala

Moto: Dubito, ergo,cogito; cogito,ergo sum - Descartes

(Ma indoiesc, deci cuget;cuget, deci exist)

Daca tot ne-am intalnit din intamplare pe un canal de comunicare, atunci, stimate cititor, uita o clipa de grijile cotidiene pentru un moment de sensibilizare si de meditatie asupra comportamentului uman. Prin gandire, fiinta umana are un statut privilegiat in cadrul biosferei, exprimat progresiv in cultura si civilizatie.

Pentru inceput este bine sa ne cunoastem, daca se poate spune asa la o prima intalnire virtuala.

Sunt absolvent al Facultatii de Fizica si al Facultatii de Electronica si Telecomunicatii, din Bucuresti, iar in prezent sunt profesor de fizica la un liceu din Calarasi. Pe langa activitatea de dascal, am fost pasionat de cercetarea aplicativa, desfasurata timp de aproape doua decenii in domenii importante ale tehnicii si tehnologiei actuale. Sunt de parere ca pe traiectoria socio-profesionala a “truditorilor in stiinta”, fericirea suprema nu poate exista pana cand creatiile spirituale nu  prind viata in frontierele culturii si civilizatiei, cu efecte benefice pentru toate categoriile sociale. Suntem romani “uniti in cuget si simtiri”, prin punti de legatura ale zestrei ereditare zamislite in matca  frontierelor nationale ale plaiului mioritic in care s-a nascut istoria noastra, iar bunul Dumnezeu ne-a harazit soarta. Indiferent de pozitia sociala, este  bine sa reflectam asupra mesajului transmis in   poezia “Testament” de Tudor Arghezi:

                                      “Ca sa schimbam, acum, intaia oara,

                                        Sapa-n condei si brazda-n calimara,

Batranii-au adunat printre plavani,

Sudoarea  muncii sutelor de ani “                          

Suntem mandri ca avem un Eminescu, Brancusi, Eliade, Cioran si Enescu dar si bijuterii arhitectonice, precum Peles, Bran, Voronet, Agapia etc. Pe buna dreptate, in peisajul ondulat cu munti, dealuri si campii, Romania pare desprinsa dintr-o “gura de Rai”. Este regretabil ca mai exista factori de decizie imuni la valorile perene de Bine, Frumos si Adevar. Va destainui cu toata sinceritatea ca am sperat din suflet ca schimbarea de regim politic din 1989 sa reprezinte o poarta spre viitor pentru acest popor cu vocatie europeana in aspiratia sa la fericire. Este un vis spulberat deoarece nu se poate spune ca s-a intrat definitiv in normalitate.  Parca traiesc o poveste de "rasu-plansu", intrbandu-ma retoric  daca in sfera interesrelor politice din Romania mai incape sintagma eminesciana: "La trecutu-ti mare, mare viitor".  Intr-o exprimare plastica, oricine are dreptul sa mediteze pe treptele istoriei, inchis in libertate, intre ziduri de vorbe impenetrabile in multitudinea de semnificatii ascunse, ca piatra pe care o folosesc gospodarii de la munte pentru imprejmuirea locuintelor. Efectul imediat este continut in zicala: "cainii latra, ursul merge". Cred ca ati sesizat ca exista o contradictie flagranta intre vorbe si fapte. Este meritul filofului german Hegel (1770-1831) de a fi elaborat dialectica, un instrument cognitiv deosebit de util pentru cunoasterea realitatii, bazat pe analiza profunda a conceptului de contradictie, dedublarea unicului in laturi contrare, legea transformarii acumularilor cantitative in salturi calitative si mecanismele negarii negatiei. Numai in spirit dialectic se poate da o explicatie plauzibila a starii actuale de tip “rasu-plansu” care marcheaza tranzitia din Romania catre o societate democratica, bazata pe pluralism politic,separarea puterilor in stat si economie competitiva de piata. Ma doare sufletul, cand, sub ochii nostri, pe scena istorica se mai joca un act din drama romaneasca, si nu exista macar un Caragiale sa-l consemneze pentru posteritate. Mare e gradina ta Doamne si multi oportunisti au sarit gardul! In acest ritm vom fi sufocati de invazia nonvalorilor...Oare, se va face vreodata dreptate istorica? Indivizi orgoliosi, imbogatiti peste noapte, apar pe sticla televizorului si se umfla in pene... Pe altii, cred ca le simtiti in ceafa rasuflarea incinsa de manageri cu cariera fulminanta. Cand eu si alti colegi din breasla de aceeasi conditie sociala inotam prin noroiul Baraganului sa culegem porumb cu elevii si militarii, dumnealor se lafaiau in fotolii comode si dadeau telefoane ca sa promoveze rapid pe traiectoria socio-profesionala. Iar acum ne tolereaza Seful cu “pile” daca facem plecaciuni in fata Mariei Sale, dar acest umilitor gest este exclus daca avem coloana verticala. Este adevarat ca s-au perfectionat la scoala vietii cum sa-si compromita competitorii, ca sa-i mentina sub linia de plutire. Iarta-i Doamne, ca nu stiu ceea ce fac – precum zice Matuitorul. Ce sa mai abordam deontologia profesionala...Suntem la rascruce de drumuri, dar nu putem sa ramanem resemnati,cand traim vremuri in care s-a inversat scara de valori, prin alegerea unor criterii de promovare sustinute financiar. Dar odata si odata, trebuie pus capat si separat graul de neghina. Pentru o natiune viguroasa, speranta nu moare niciodata…Prin atitudine responsabila si feed-back multiplu integrat in structurile decizionale se poate ajunge la starea de normalitate pe care ne-o dorim atat de mult.

Comportamentul individual se afla deseori la granita dintre vointa si tentatie, pentru ca „a trai inseamna mai intai a alege” (G. Bernanos). Pe traiectoria vietii poti sa alegi intre bine si rau, moral si imoral, frumos si urat, in functie de nivelul de cultura si scara de valori la care te raportezi. Istoria este plina de exemple pozitive si negative, dar „trebuie sa luam din trecut focul si nu cenusa” (J.Jaurès). Unii gasesc o scuza ca “a gresi este omeneste” dar asta nu-l scuteste pe vinovat sa invete din greseli si sa nu le mai repete. Intr-un alt registru, se ajunge la comportamente antisociale care sunt pedepsite prin privarea de libertate. Ca sa cunosti caracterul unui om, pune-l intr-o functie cu putere de decizie.Sa nu se uite insa ca roata vietii se invarte continuu si cea mai dureroasa cadere este de pe culmile foarte inalte in prapastia adanca. Comportamentul civilizat se fixeaza in cei sapte ani de-acasa, se completeaza in scoala de catre profesori si se automodeleaza prin confruntare cu viata. Ca repere se pot lua cele zece porunci din Sfanta Scriptura, dar si legislatia actuala si codul bunelor maniere. La un alt nivel al discursului, fie ca ai strans averi sau nu, moartea este punctul final al vietii, fara preferinte si discriminari, pentru unii un eveniment tragic, pentru altii o veritabila impacare, dupa care nu se mai stie ce va fi, poate o trecere in alte dimensiuni, cu o posibila judecata dreapta a faptelor savarsite in lumea terestra. Pe Terra ramane doar amintirea, cel mult in memoria colectiva, numai daca ai facut fapte bune.

De ce-as fi trist, ma intreb precum Arghezi... Dincolo de noapte va fi zi, Soarele ne incalzeste la fel si nu poate fi negociat de rasfatatii destinului, Dunarea imbratiseaza trupul rotund al Romaniei, iar Ceahlaul sta de veghe pe fruntea Carpatilor cu tamplele incaruntite de vreme. Sa ne ne bucuram ca nu suntem orbi si putem sa vedem verdele crud al firului de iarba si albul imaculat al zapezii, ca nu suntem surzi si putem sa auzim cantecul privighetorii si murmurul izvoarelor cristaline de munte.Banii nu aduc neaparat fericirea, cu precizarea ca totusi este bine sa-i ai, dar castigati corect, prin efort propriu intr-o activitate utila. De fapt, fericirea este in sufletul nostru si inseamna implinirea unui destin. In ceea ce ma priveste, sunt un om de actiune, care lupta sa-si depaseasca limitele si nu ramane impasibil la suferintele oamenilor provocate de calamitati naturale sau de boli incurabile. La inceput de mileniu trei, este inacceptabil ca in Romania se moare pe strazi din cauza caniculei, dinamica atmosferei si regimul precipitatiilor au luat-o razna si fac ravagii printre bietii muritori. Modul meu de actiune, in limita posibilitatilor, este orientat in domeniul creativitatii, prin descifrarea tulburatoarelor enigme ale cunoasterii care au consecinte benefice asupra progresului social. Ma rog lui Dumnezeu sa-mi dea sanatate si putere de munca pentru a putea sa contribui la binele cetatii.

Cel mai mare dusman al relatiilor interumane este lipsa de comunicare. Specialistii in semantica si teoria informatiei au realizat studii ample asupra procesului de comunicare. Inca din anul 1948 , inginerul american C. E. Shannon, in lucrarea “O teorie matematica a comunicatiei”, a definit entropia informationala ca masura a cantitatii de informatie, si a analizat transmiterea informatiilor prin canale de comunicatie, oferind solutii pentru reducerea perturbatiilor care afecteaza mesajele transmise. Am abordat personal acest subiect interesant pentru a gasi o metoda de control virtual al sistemelor organizationale in care unii parametri au caracter aleator. Sper ca intr-un viitor apropiat, dupa verificari experimentale, sa pun la punct software- ul pentru un detector statistic de erori, pe care sa-l ofer institutiilor, organizatiilor, agentilor economici si persoanelor interesate de aplicarea in practica a ideilor novatoare. Dar ca sa reusesc, trebuie sa ma ajutati.